M-am chinuit ceva timp ca sa gasesc un titlu potrivit pentru acest articol. De fapt, mi se pare destul de greu sa concentrez mesajul unei postari in doar cateva cuvinte, si acest titlu sa fie si de efect. Cred ca orice scriu transmite mai multe mesaje si de aceea imi este mai greu.
Peste tot, oricand, oriunde, oricum, auzim fraze de genul “trebuie sa”, “desigur ca”, “asa sunt toti”, “asa e normal”. De unde atata generalizare? Ma deranjeaza aceste afirmatii. Probabil ca acest fel de a gandi este folosit de anumiti oameni care nu se pot desprinde de reguli si de ordinea, siguranta pe care o impun acestea. Sa nu credeti ca ii judec, deoarece si eu ma gasesc de multe ori in postura lor.
Si totusi, mi se pare gresit sa urmam o singura ideologie mereu. Ar fi bine sa fim flexibili in gandire, sa ne adaptam la timpuri si oameni. Nu spun ca trebuie sa ne luam neaparat dupa tot ce este nou si sa ignoram vechiul, traditiile etc. Parerea mea este ca este bine pentru noi sa preluam din fiecare lucru doar ce este bun. Desi recunosc ca acest lucru este foarte dificil…Chiar si mie, care scriu contra prejudecatilor, imi vine greu sa preiau numai partea buna din diferite ideologii.
Ma gandesc ca persoana care are prejudecati se lasa condusa de o gandire fixa, iar acea filozofie personala ii influenteaza fiecare aspect al vietii. In timp ce cineva care analizeaza lucrurile si faptele si are o gandire independenta este mult mai adaptabil la schimbarile care sunt, de altfel, inevitabile pe parcursul vietii. Acesta din urma stie si intelege ca oamenii sunt diferiti. Am spus “ma gandesc ca” deoarece cele expuse mai sus nu reprezinta decat punctul meu de vedere, sunt poate altii care gandesc altfel si nu doresc sa ii judec. “Nu judeca pentru a nu fi judecat”, desi nu stiu in ce masura chiar eu respect porunca.
Ingrijorator este ca fenomenul este raspandit la toate generatiile. Batranii spun ca tinerii sunt necivilizati si ca nu mai au respect pentru nimic, adultii spun ca tinerii sunt rebeli, iar tinerii spun ca adultii sunt prea demodati, iar batranii n-au ce sa caute in autobuze. De ce? De ce nu ne putem intelege? Da, sunt de acord ca suntem diferiti, dar probabil ca daca parintii si-ar rezerva o ora din programul lor incarcat sa vorbeasca cu copii lor si daca acestia din urma ar fi deschisi la discutie, ei si-ar da seama de multe lipsuri in relatiile familiale. Fiecare are si parti bune, si parti rele.
Ar fi atat de frumos sa ne apreciem pentru ceea ce suntem si sa ii apreciem pe ceilalti in acelasi timp… Cum am citit mai demult intr-o carte despre IQ si psihologie, trebuie sa invatam sa ne impacam cu noi exact asa cum suntem, cu calitatile si defectele noastre. Citez “Acceptati-va asa cum sunteti. Va veti debarasa mai usor de defecte si slabiciuni daca nu va veti condamna.”
Aici ar trebui mentionat ca autorul spune si ca nu trebuie sa luptam contra prejudecatilor celorlalti. Un exemplu: In Franta inca mai exista oameni care cred ca pamantul este plat. Li s-au aratat imagini luate din satelit. Reactia lor: sunt niste falsuri, montaje, trucaje. Intr-adevar, nu numai ca este foarte dificil, dar de cele mai multe ori este imposibil. Putine lucruri pot depasi barierele impuse de o prejudecata.
Va recomand cu toata caldura sa cititi cartea, e foarte buna. Se numeste “Dezvoltati-va inteligenta” de Gilles Azzopardi. Merita citita!
“Daca nu sunteti tipul <<viata in doi>>, <<gradinita>>, evitati asemenea lucruri. Nu sunteti obligat sa faceti ca toata lumea.”
Etichete adaptare, apreciere, gandire, generatii, ideologie, prejudecati, psihologie
